Categorie: Jurnal zilnic

Începând cu clasicul ,,Doamnă, știți că soțul dumneavoastră a căzut azi dimineață cu avionul și a murit? Ce aveți de declarat?” și terminând cu ,,Suporterii dinamoviști plâng și acoperă cu lumânări aprinse central terenului în amintirea lui Patrice Ekeng! Dănciulescu se vaită: Parcă suntem blestemați!” voluptatea de a se  bălăci în suferința celor din jur…

Nu demult, într-un context oarecare, am făcut o afirmație ce mi-a căzut cu tronc și trebuie să recunosc că îmi face plăcere să mă autocitez: ,,E plină ţara asta de personaje de carte şi e păcat să le ratezi!” Mi-am amintit de ea mai deunăzi când am văzut expresia șefilor din PNL anunțându-l de candidat…

Anul acesta, în scumpa noastră țărișoară pe lângă examenele de capacitate, bacalaureat și admitere vor avea loc și examenele de proști – faza națională, ce vor avea ca premii primari și politicieni pe care va trebui să ne bazăm în următorii patru ani. Spre deosebire de primele trei examene, alea care au treabă cu cartea…

Azi dimineață, în timp ce îmi butonam telefonul prin autobuz, am citit o postare sfidătoare a unui amic de-al meu, nu dau nume că-i persoană cunoscută: -Eu sunt naționalist!Nu pot credita vreodata un partidulet care se vrea local. Ce facem? Ajungem să facem partide în fiecare oraș din aceasta țara? Ceea ce se întâmplă acum…

Interviu altfel cu Adrian Christescu Adrian Christescu s‑a născut în 1968 în Târgu Mureș. A absolvit Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” (1986), a urmat cursurile Facultății de Hidrotehnică din Iași (1988‑1993) și pe cele ale Facultății de Drept din cadrul Universității „Mihail Kogălniceanu” (2004‑2008). Din 1992, a lucrat în vânzări pentru diverse societăți comerciale, iar în…

N-are Iaşul autostradă dar la capitolul statui şi monumente eronate, bate tot ce mişcă! La început a fost monumentul bucuşoarelor ( denumire oficială este România regăsindu-şi fii sau fiicele, nu se ştie exact) plasat de monsieur Simirad în faţa UMF-ului. De oriunde ai privi nu vezi decât dosuri dar mesajul artistic n-a ţinut pasul cu…

Orice final al unei bătălii e trist pentru cel puţin una dintre părţi. Cândva, când războaiele se duceau faţă în faţă, învingătorul, după ce intra cu arma în mână în tabăra învinsului, obişnuia să prade tot ce apuca aşa că lua orice: cârpe, unelte, arme, bani, vaci, porci dar, cel mai adesea, femeile găsite prin…

De-o bună bucată de vreme eram mai liniştit. Trecusem de cele două momente grele din viaţa unui bărbat şi le suportasem cu stoicism şi bărbăţie aşa că, lucrurile păreau să fie în regulă. Ah, mă scuzaţi! Era să uit că există şi bărbaţi mai tineri decât mine aşa că, poate ar fi mai bine să…

Se spune despre un bărbat că nu a trăit o viaţă plină dacă nu a făcut un copil, nu a sădit un copac şi nu a construit o casă. Dar pentru un bugetar, care a tăiat teii ce dădeau farmec şi parfum unui oraş, a construit un teleschi care pleacă de nicăieri şi merge niciunde…

Astăzi, cu surle și trâmbițe, s-a anunțat în Ziarul Financiar că miliardarul italian Remo Ruffini va face o fabrică de haine în România prin care compania acestuia, Industries Spa, va creea 780 de locuri de muncă. Ura! Ura! De trei ori Ura! Iată că România pășește cu pas mare și elastic pe drumul dezvoltării și…