Dan Cârlan – arma secretă a României împotriva dezastrelor

Dacă Paguba ar fi o femeie și ar trebui să aibă un soț, atunci cu siguranță Dan Cârlan ar trebui să fie alesul. Poate atunci, stimabilul domn Cârlan și-ar atinge menirea și și-ar încununa, măcar oleacă, destinul. Și asta, pentru că fostul șef al așa zisei filiale PDL din Iași nu este cunoscut publicului larg pentru inițiative politice, pentru contribuții la dezvoltarea economico-socială a orașului sau pentru vreo realizare profesională în vreun domeniu. Nu! În nici un caz!

Domnul Dan a intrat în memoria colectivă a băștinașilor ce viețuiesc pe ambele maluri ale Bahluiului pentru niște nerealizări pe cât de prozaice, pe atât de spectaculoase în triumful lor. Iar aici mă refer la triumful nerealizărilor, bineînțeles. Să le luăm deci pe rând, în ordinea numerelor de pe tricou.

Celebritatea acestui personaj a debutat când i-a ars fabrica de cârpe, spre necazul asiguratorului care l-a despăgubit și al statului păgubit prin distrugerea documentelor contabile. Ea a crescut prin mulgerea Bancorex-ului și prin numeroasa comunitate a oamenilor de afaceri care au ca unic liant calitatea de debitori ai personajului.

Experimentat pierzător de alegeri, chiar și în ipostaze în care a pierde o competiție electorală când partidul tău este pe val necesită realmente un talent remarcabil, domnul Dan a avut o sincopă doar când a ajuns în 2004 senator. Cu siguranță nu a fost vina lui, ci a partidului care a avut neinspirația de a-l pune primul pe listă.

Modul în care a condus filiala PDL-ului a lăsat urme adânci, aproape imposibil de șters, în memoria colectivă a membrilor acestei filiale. Iar după cum știm, vorba cântecului, că amintirile ne chinuiesc, tot așa putem afirma că această filială, în cazul în care nu ar fi diagnosticată ca o casă de nebuni, ar putea fi socotită ca un cuib al looserilor.

Totuși, fiind posesorul unor urme de viziune politică, deși greu detectabile, domnul Dan a simțit că ieșirea lui din prim planul politicii locale va face un mare bine comunității în care locuiește, cât și lui personal. Spunem toate acestea spre lauda domniei sale, deoarece alți colegi din filiala ieșeană par a fi născuți având acest simț amputat. Astfel că fostul șef a luat calea ,,pribegiei” și a ajuns secretar de stat la Mediu.

Gurile rele spun că nu grija pădurilor și obsesia pentru o apă mai curată și mai cristalină l-a dus acolo, ci faptul că în caz de inundații și alte dezastre adiacente, legea ar permite achiziții prin negocieri directe și fără licitații pe motiv de sinistru și urgență mare. Iar postul în care nea Dănuț șade pe taburet la umbra fotoliului lui Borbely baci e taman locul de unde se apasă pe butoane când sunt chemați ofertanți la încredințări pe bază de dosar și taxă de băgare în seamă.

Dar după cum afirmam la începutul acestei scriituri, de i-ar fi Paguba soție lui Dănuț s-ar explica și soarta mereu potrivnică cu care se bate acest politician, care deși acționează întotdeauna conform speciei din care face parte, are mereu ghinion de neșansă. Deși Dănuț stă în blockstarturi de ani de zile, iată că dezastrele ocolesc România, cutremurele adastă, alunecările de teren stau iar inundațiile se încăpățânează să nu vină, deși zăpada a fost până peste streașină.

Și pentru că noi, românii, am fost crescuți în cultul eroilor iar eroii sunt acele personaje care se sacrifică pe ei înșiși în folosul națiilor din care fac parte, e momentul ca domnul Cârlan să se sacrifice pentru poporul din care face parte. E momentul să nu se mai gândească ce ar putea face țara pentru el, ci mai degrabă la ce ar putea face el pentru țară pentru a-și încununa o longevivă carieră de politician pedelist.

Ceea ce eu îi cer în mod public lui și deasemeni USL-ui, care va veni la guvernare din toamnă, este ca pe acest post să rămână cât mai mult timp în funcție domnul Dan Cârlan. Cu el acolo de veghe la decontările de dezastre, cu siguranță că pentru România viitorul va suna bine, iar sinistrele îi vor face în ciudă lui Dănuț spre bucuria întregului popor.

În definitiv pentru asta sunt făcuți eroii, nu?! 

 

 

Comments are closed.