Este evident că pe aceste meleaguri s-a creeat pentru oamenii de succes o foaie de parcurs a evenimentelor obligatorii de consumat în viața de zi cu zi pentru a demonstra vecinilor, publicului și presei cum că pentru cel în cauză, cariera este la apogeu. Orice mascul alfa provenit din politică sau din mediul de afaceri are de îndeplinit o serie de ritualuri, precum rugbiștii de la antipozi, care prestează înainte de fiecare meci dansul haka pentru a-și înspăimânta adversarii; semnalizând pulimii că el, Supremul Jupân, e la ,,manete”!

Una din primele măsuri pe care Jupânul le ia după ce a încălecat calul este mătrășirea aliaților care i-au adus victoria sau, maximă concesie generoasă, trecerea lor pe linie moartă. Apoi măsura imediat următoare este ridicarea în juru-i a unei ,,curți regale” în care șoferul, cel care udă florile în apartament în lipsa Stăpânului și alți țuteri cu prestanță de magazioneri devin ,,echipa de lucru a liderului”.

Pasul trei îl reprezintă ,,descoperirea găurii de la macaroană”, adică liderul schimbă totul și reformează întregul. Cum acest întreg este caracterizat în politica românească, și nu numai, de un haos total și o călcare reciprocă pe bătături, inițiativa noii conducerii se afundă într-un canal colector unde viziunea liderului se va dilua și va bălti mult și bine. Asta nu înainte ca ,, noua linie de acțiune” să încalce statutul, bunul simț și cu o precizie chirurgicală toate măsurile și obiectivele asumate până atunci de propria organizație, în general, și de actualul lider, în particular.

După victorie, după cum bine ne învață istoria, urmează ,,colonizarea”. Direcția de Finanțe, de Mediu, agențiile ce lucrează cu banii europeni, Protecția Consumatorului, Direcția de Muncă sau Șomaj, Poliția, reprezentanții serviciilor din teritoriu, nimic nu scapă de elanul schimbărilor la vârf!

Apoi, cum bine ne învață și Biblia, după muncă urmează și odihna, mai bine zis distracția pentru că, de… E momentul să ne simțim bine!

Ungerea Liderului ca ,, os Domnesc” nu poate fi făcută în România fără sfințire, untdelemn și pictat pe biserici pentru că, după cum bine ne învață sondajele, Biserica este cea mai credibilă instituție de pe plaiurile mioritice. Amin.

Însă, după cum bine ne învață experiența tabloidă a ultimelor două decenii, Liderul, care mai păstrează o urmă de penibil incipient, aplică o formulă trainic verificată pentru a-și pune coroana pe cap în fum de tămâie, lălăieli respectuoase ale unui pluton de profitori în straie bisericești sub privirile ipocrit-emoționate ale protipendadei locale. Astfel Liderul se însoară!

Conform Manualului de Proceduri al Nunții Anului, aflat actualmente în uz pe meleagurile noastre, se procedează astfel:

Mai întâi se recrutează o tânără viitoare soață, care de regulă trebuie să aibă jumătate din vârsta mirelui. Aceasta trebuie să arate comercial, măcar pentru început, pentru a nu speria cititorii revistelor lucioase care vor citi despre nunta anului.

Locul nunții, de asemenea, este foarte important. Pentru cei cu dare de mână și concepții globalizatoare, locul nunții poate fi ales pe o insulă, un alt continent sau măcar la Durău! Dezavantajele evidente pentru această alegere ar fi costul ridicat și puținătatea martorilor posibil de trambalat cu avionul. Evident că vorbim de avion, altfel ar fi șanse ca unii din nuntași să ajungă de-abia la tăierea de moț și nu la cununie. În fine, acest tip de nuntă este mai puțin întâlnit, dar nu imposibil!

Pentru un lider cumpătat însă, varianta câștigătoare este o cârciumă în vogă, mare și încăpătoare, unde patronul să fie atât de mișcat de alegerea făcută încât, renunțând la pretenții să vină eventual și cu un dar de nuntă.

Obligatoriu sala trebuie împodobită cu ghirlande de flori, palmieri de interior și crini de plastic. Huse de mătase grabnic transpirăcioase, precum și funde mari, roșii sau mov, trebuie să îmbrace scaunele nuntașilor creând o atmosferă puternic colorată, care să semnalizeze la apogeu inclusiv olfactiv.

Mâncarea trebuie să fie de fițe, scumpă și cu denumiri necunoscute pentru majoritatea nuntașilor. Totuși, pentru a respecta datina, elemente indispensabile pentru un meniu de acest gen sunt fructele de mare, somonul și rucola. Dacă nu pui pe masă așa ceva la un eveniment de acest gen, este ca și cum și-ai face nunta cu cârnați și bulz ciobănesc!

Tipurile de nuntași sunt împărțite după următoarele criterii:

În capul mesei, slujitorii Domnului. De preferat ar fi măcar un mitropolit, altfel te arată lumea cu degetul pe stradă și degeaba ai alocat bani de la bugetul local pentru o mândrețe de biserică ce va să vină.

În ordinea numerelor de pe tricou urmează colegii de partid și de stat. Obligatoriu, pentru prestanța sărbătorii sunt necesari un ministru, doi-trei secretari de stat și măcar șase subsecretari de stat sau șefi de birouri din ministere de imagine.

Evident Justiția și organele de ordine trebuie să participe la acest eveniment. Dacă la poliție și servicii prezența este obligatorie, din magistratură sunt suficienții doi, trei procurori și câțiva judecători, dacă se poate de la Curtea de Apel, evident secția Penală, că doar n-ai să chemi unul specializat pe adopții sau drepturi de proprietate!

Acum urmează cea mai numeroasă categorie, cea a funcționarilor publici, a lucrătorilor din deconcentrate precum și a membrilor de bază din propriu partid. Aceștia pot fi plasați oriunde. Pe hol, după stâlpi, în drum spre toaletă sau chiar pe terasă, deoarece aceștia se află acolo din două motive mari și late: Să dea darul și să pupe mâna!

Peste familie se trece repede, cuscri și nași sunt acceptați în față, prioritate având nașii, dacă sunt figuri publice! Restul familiei, adică veri, unchi, frați sau cumetri trebuiesc plasați strategic lângă un hol sau terasă pentru ca atunci când verii sau nepoții sunt luați de entuziasm să nu agreseze retina participanților cu costumele lor violet, mov sau roz din materiale fosforescente.

The last but not the least, după cum ar spune licuriciul, urmează categoria oamenilor de afaceri. În oglindă cu bocitoarele de la înmormântări care sunt plătite înainte, oamenii de afaceri sunt urători profesioniști care sunt răsplătiți după.

Coborând din teorie putem să studiem un caz practic; de exemplu nunta domnului Movilă proaspătul lider al PDL Iași. Prezența domnilor Butucă, Pițigoi, Ciuhodaru, Canschi sau alții, credeți că se datorează amintirilor din copilărie ce sunt împărtășite mutual sau unor episoade trăite împreună într-o bibliotecă sau sală de curs?

Răspunsul este un nu, evident! Sau altfel spus, am putea să ne întrebăm retoric: Care din stimabilii oameni de afaceri de mai sus au lipsit de la vreo nuntă, tăiere de moț sau cumetrie a unui lider zonal, primar, președinte de CJ sau prefect?

Acum că am creionat cât de cât această frumoasă tradiție, mi s-ar putea reproșa că nu am vorbit nimic despre muzică. Asta pentru că o știm cu toții! Seara la nuntă se va deschide cu muzică de cameră, se va continua cu șlagăre internaționale și spre dimineață vor fi admise melodii populare sobre. Asta pentru ca toți invitații să poată afirma: A fost o nuntă cu stil!

Manelele și jaga-jaga se servesc a doua zi, la miri acasă sau într-un loc mai boschetat, departe de privirile presei!

Acum că am făcut o scurtă trecere în revistă sub beneficiu de inventar a acestor înălțătoare evenimente, am o temă de meditație pentru noi toți. Câți dintre cei care au tropăit la nuntă sau alte paranghelii ale Jupânului îl vor conduce pe ultimul drum în Tătărași în cazul în care acesta va da, Doamne ferește bineînțeles, ortul Popii?

Mă tem că o să rămână doar cu rudele în costume fosforescnte, bineînțeles cu costumele întoarse pe dos pentru acest eveniment trist. Doar știm cu toții că griul și cafeniul sunt culori de doliu!