După ce ani de zile am privit prin ochelari cu lentile roz, ziua în care privirea a trebuit să se descurce fără aceste accesorii a fost pentru multă lume, obișnuită să creadă fără a cerceta în imbecilitățile care i se repetau zi de zi, un moment de coșmar.

-Cum? Nu mai suntem noi românii, cei mai inteligenți din Europa, Terra sau Galaxie?

-Om fi! Dar numai inteligența brută nu ajunge. Ea trebuie dezvoltată prin învățătură, lectură și studiu. Iar asta e cam greu, se pare! Nu de mult s-a publicat un studiu despre gradul de cultură generală al copiilor din Europa iar noi am ocupat un surprinzător ultim loc.

Cât despre testul efectuat asupra gradului de inteligență al mediei publicului din România a reieșit că avem cel mai mic IQ din Europa! Asta înseamnă că, vezi Doamne!, are cineva ceva cu noi, sau te pomenești că o fi așa…?

-Dar olimpicii noștri…? vor sări în sus patrioții de duminică, cei care dau verdicte în orice dezbatere profesionistă ținută în maieu, la un pet de bere și o pungă de semințe pe scara blocului.

-Păi de olimpicii noștri ne folosim doar în genul acesta de discuții! Ei nu sunt interesanți în mod normal. Ieri pe câteva din televiziunile de știri, în timp ce se prezentau ultimele fapte de arme ale lui Mutu, Biancăi și noului ei iubit, precum și lupta minoritarului obez de la Timișoara cu fotbalul românesc, pe burtiera televizorului a apărut o știre despre olimpicii români care au luat niște medalii la Olimpiada Internațională de matematică.

Credeți cumva că au apărut numele lor pe post? Un reportaj, ceva…?! Un interviu despre cum le-a fost dat să se pregătească învățând într-o școală în care erau ciuca miștourilor:

-Uite, băi tocilarii dreacului! Handicapați de căcat! Toată ziua stau cu botu-n carte și nu fac nimic altceva! Hai să luăm viteză de lângă ei să nu ne facem dracu’ de rușine! Or să creadă fetele dă’n gașcă că suntem cu ei.

La asemenea tratament de ce să stai în țara asta? De ce să înveți pe rupte și tu să fii singurul prost care nu copiază? Nu e mai ușor să nu citești nimic, niciodată…?

România și nu America este țara tuturor posibilităților! Aici la noi, orice analfabet sau parașută poate ajunge ministru, președinte, vedetă de televiziune sau formator de opinie.

-Ia verificați oameni buni, CV-urile unor Anastase, Udrea sau Igaș! Vedeți cam ce facultăți au absolvit și cam cât i-a costat anul de studiu!

Ar fi interesant dacă am putea face un experiment și să ștergem din CV-urile tuturor mahărilor din România, diplomele date de facultățile apărute după ’90 ca ciupercile și care au creeat diplomați ca la apelul bocancilor! S-ar transforma CV-uri lungi cât o zi de post în hârtie numai bună de șters la cur.

Într-o țară în care e cool să fi prost, băut, violent, șmecher și să te doară capul de la citit, de ce ar trebui să ne indignăm că asta e promovabilitatea? În definitiv asta e normalitatea!

N-ai nevoie de bacalaureat pentru a fi coafeză, tinichigiu, ospătar sau frânar. Nu spunea dom’ Băsescu să o lăsăm mai moale cu filozofia?

-Iată! Țara l-a ascultat!

Cei care vor să învețe, să ne lase în pace și să plece dracului din țară! Să-și folosească învățătura la ei, la dracu-n praznic! Noi rămânem cu TV-ul, cu șpaga de zi cu zi, cu jmecheria care este și ne scoatem noi! Ca să fii șmecher, să-nvârți banu’ și să te râzi de proștii care cred în lege, nu ai nevoie de bacalaureat.

-Și atunci de ce să ne supărăm?