În prag de alegeri nu strică să aducem aminte intelectualilor finuţi, cu memorie reglabilă, un extras din moştenirea genetică a moralei mioritice: ,,Camarade nu fi trist, Garda merge înainte prin… Partidul Comunist!”. Iată cum strigătul de consolare al luptătorilor, biruitori cu propria conştiinţă, revine în forţă după 60 de ani, în politica românească.
După cinci ani de luptă cu sistemul ticăloşit din România şi o ,,parţială reformare a forţelor politice”, conform spuselor prezidenţiale, iată că sfârşitul campaniei electorale din 2009 găseşte, sub steagul marinarului, o frumoasă pleiadă a foştilor inamici.
,,Grupul mafiot de interese” alcătuit din acoliţii lui Bombonel, de-alde Besciu, Bittner şi Petrache, pesemne că, odată cu venirea arhanghelului anticorupţiei la putere, s-a căit şi a trecut pe calea cea bună. Membrii grupului pot fi văzuţi astăzi, defilând veseli şi roşii în obraji, printre fanii lui Băsescu. Ce dovadă mai bună de căinţă putea da acest grup de investitori decât jertfirea pe altarul Cotroceniului a însăşi soţiei tovarăşului lor de bussines, blonda consoartă a discretului Cocoş.
În faţa zelului convertitor şi a apostolatului propovăduitor al noii morale băsesciene, s-au ruşinat şi au trecut de partea “poporului” stâlpi de referinţă ai sistemului ticăloşit, precum: Mitrea, Gabriel Oprea, Neculai Onţanu, Simirad sau preacucernicul Antonie Solomon de la Craiova.
Ce poate fi mai înălţător şi mai moral pentru tineretul acestei ţării, decât să vadă că trădarea principiilor şi a tovarăşilor de partid, a celor trei generali ai armatei române, este răsplătită printr-o bănoasă avansare în grad. Astfel, glorioasele fapte de arme ale generalilor, constând în gestionarea corectă a izmenelor, săvârşită de ambiţiosul Oprea, pupatul crucilor şi datul cu beşica prin praf sau culesul rahaţilor de maidanezi de pe trotuare au dus la o avansare mai rapidă în grad a acestora decât dacă ar fi servit pe vreun front de război din ‘90 încoace.
Alăturarea chipurilor lui Simirad şi Băsescu pe panourile electorale din Iaşi ne creionează morala “reformatorului nostru”: “Trădările dese sunt cheia marilor succese”.
Deasemeni, alăturarea pe o scenă de campanie şi evident de partid, a unor nume ca Gigi Neţoiu şi Monica Macovei sau Bercea Mondialu cu Paleologu, ne indică o tristă blegire a principiilor morale, altădată zgomotos de erecte, precum şi o finală ridiculizare a unor figuri, altădată promiţătoare.
,,Tămâierea” preşedintelui de către Voinescu şi Patapievici, la tribuna televiziunii ,,mogulului bun” G.C. Păunescu, pe banii de campanie scurşi de la Popoviciu, Căşuneanu şi Umbrărescu şi cu spatele asigurat de condeiele lui Culcer, Pora şi alţi eroi ai luptei anticorupţie, bulversează orice logică.
Se pare că singura concluzie, ce poate reieşi din obiectivele “luptei de clasă” ale lui Băsescu, este aceea că mogulii media sunt răi şi duşmănoşi faţă de popor şi ţară dacă nu pupă inelul. În schimb, dacă fac frumos şi dau prietenos din coadă, devin nişte investitori demni de toată lauda, cu care merită să faci afaceri prin intermediul familiei prezidenţiale. Acest lucru este valabil şi pentru politicieni, în forma în care, dacă până de curând făceau parte din cei 322 erau corupţi, venali şi antidemocratici, odată trecuţi la independenţi sau în PDL-eu, sunt brusc parteneri respectabili, buni de propus chiar şi pe o listă de guvern.
Se spune că istoria întotdeauna se repetă, dar niciodată, nimeni, nu a învăţat nimic din ea. Ne-am despărţit plini de furie şi speranţă de regimul fanariot şpăgaro-pupincurist al lui Năstase şi iată cum, după numai cinci ani, avem de-a face cu acelaşi regim, dar cu alţi actori per ansamblu. Amintiţi-vă de interviurile greţos de linguşitoare ale lui Năstase de la ProTv şi Tvr de acum cinci ani şi urmăriţi, dacă suportaţi fără să vi se facă rău, actualele interviuri bălos-admirative ale lui Băsescu de la B1Tv sau EtnoTv! Auzi, naţiune… EtnoTv!!!
Diferenţa de ofertă, faţă de acum cinci ani, este că dacă atunci ni se promitea “linişte şi mers pe burtă”, că o să ne pice şi nouă ceva, acum ni se promite că “lupta şi reforma vor continua”, evident cu circul aferent.
Bunăstarea cetăţenilor, mersul economiei sau infrastructura sunt teme departe de preocupările electorale, fiind numai bune de menţionat pe televizor pentru prostime, dar groaznic de plictisitoare pentru preocupările ofertanţilor, deoarece implică muncă, competenţă şi seriozitate.