Pe zi ce trece, devine tot mai evident că responsabilitatea guvernării acestei ţării apasă din ce în ce mai greu pe umerii portarilor de la Guvern şi de la Palatul Parlamentului. Persoanele ce compun trupa de măscărici şi abramburice de sub comanda minipriministrului nostru au intrat demult în efervescenţa alegerilor prezidenţiale, iar sub cupola Parlamentului aleşii neamului, cu excepţia celor care nu sforăie cu burţile revărsate prin fotoliile pluşate, se suduie şi se miştocăresc pe la microfoane, ca o gaşcă de copii retardaţi, bucuroşi nevoie mare că îi bagă cineva în seamă.
În răstimp, Boc, la îndemnurile zbierate din dealul Cotroceniului, şi-a tras privire de războinic, pantofi cu toc şi s-a sumeţit la criză, luând-o cu mânuţele de gât. Dacă în ultima vreme s-a tot mărit deficitul bugetar, datoria externă, numărul de bugetari şi salariile lor, ce s-o fi gândit micuţul de el? Tot ce se măreşte… e de bine! Aşa că ne-a anunţat cu mândrie în cuget şi simţire că de la anul se vor mări taxele locale cu 20%.

Aşteptăm cu emoţie TVA-ul, impozitul pe profit şi CAS-ul, că doar aşa ştie doamna doctor FMI să vindece economiile bolnave. O lungă istorie de operaţii reuşite, dar cu pacienţii decedaţi, nu reuşeşte să schimbe deloc medicaţia şi tratamentul aplicate amărăştenilor de această moaşă deghizată în cioclu.
Impulsionaţi de exemplul şefului lor, miniştrii fac fiecare ce ştiu mai bine şi la ce se pricep mai mult.
De exemplu, ministrul Internelor caută autobuze de închiriat pentru alegerile din noiembrie şi nu găseşte. Sperăm ca Vanghelie şi Mitrea să-i dea cheia de la garajele PSD-ului, ca să nu rămână alegătorul fără mijloace de transport în exerciţiul funcţiunii.
Abramburica de la Educaţie se luptă pentru legea ei şi dă-i soro şi te luptă, iar după ce câştigă bătălia, pe drumul ce duce spre Monitorul Oficial, se pierde o parte din lege. Câteva foi, nu multe, alea care se referă la statutul profesorilor universitari!
Doamna Udrea răvăşeşte oile pe la Bran, cu liota de reporteri în suită, ca de obicei. Pesemne caută berbecul care să însămânţeze turismul, deoarece acesta din urmă s-a cam dezumflat cu 30% de când e palpat de mâinile experte ale blondei de la Cotroceni. Soarta se dovedeşte crudă cu ministreasa purtătoare de jupon! Oricâtă reclamă plăteşte la Eurosport şi aiurea, mitocanul de turist român, căpos cum e, preferă turcii, grecii şi bulgarii, în loc să dea năvală la cearceafurile murdare şi ciorba răcită cu flegmă a operatorului de turism autohton.
Ministrul Niţă, păstorul IMM-urilor ( cele care au devenit sub actuala guvernare Intreprinderi Mici şi Muribunde), creşte salariile şi primele funcţionarilor din propriul minister, cel care ar trebui să ajute întreprinzătorii români, cocoşaţi de taxe şi impozite. De altfel utilitatea acestui minister poate fi comparată cu efectul unei frecţii cu spirt galenic asupra ţepei de fontă ce străjuie Senatul pe post de accesoriu arhitectonic.
Domnul Berceanu s-o fi plictisit de atâtea autostrăzi construite, de s-a apucat deunăzi să jupoaie şi să reasfalteze şoseaua Bacău-Iaşi, singura care arăta bine şi după zece ani de la reparaţie. Pesemne, ori domnul Umbrărescu are nevoie de nişte mărunţiş să-şi ducă consoarta la un film, ori campania de realegere a preşedintelui se dovedeşte mai scumpă decât estimările iniţiale.
De ministrul Sârbu nu are rost să pomenim, ultima oară a fost văzut la o vânătoare de mistreţi, aceştia fiind pesemne principalii dăunători ai sistemelor de irigaţii din subordine, acestea din urmă înjumătăţindu-se în ultimii cinci ani.
Cât despre celălalt domn Sârbu, cel al Muncii şi Solidarităţii Sociale, ajunge doar să-l priveşti, ca să-ţi dai seama de ce în România, să teoretizezi pe seama conceptelor de mai sus este ca şi când ai vorbi de funie în casa spânzuratului.
Ca de obicei, speranţa românului rămâne în Vodă! Realegerea titanului din Basarabi, prevestită de impotenţa contracandidaţilor, va relansa guvernarea în stilul caracteristic românesc. Va schimba miniştrii dovediţi incompetenţi, aceasta fiind vestea bună.Vestea rea ar fi că la ce rezervor de cadre oferă scena politică românească, îi va cam schimba între ei, ca pe ciorapi!
Singura ameninţare reală, ce pluteşte în aer, este că rotaţia ciorapilor lui Băsescu nu produce decât efecte olfactive în politica şi economia românească, mai ales după ce guvernul a fost dovedit că poartă, pe motiv de criză, ciorapi de plastic.