Termenul de second-hand s-a încetăţenit în România postrevoluţionară şi a făcut furori în anii ’90, alături de principalii indicatori ai crizei mioritice: gogoşeriile, covrigăriile şi jocul de bingo. Traducerea exactă a acestei expresii este ,, la mâna a doua, uzat, la al doilea proprietar”, aceasta dacă ne ghidăm după DEX.
Dacă suntem însă atenţi şi deschişi la activitatea unor politicieni contemporani nouă, putem observa cum aceştia au dat o nouă şi originală interpretare semantică termenului de politică second hand. Pentru aceste triste şi neputincioase personaje, care populează mediul politic românesc, lipsa de viziune şi originalitate, ce ar trebui să dea o tuşă personală activităţii şi obiectivelor lor politice, este înlocuită de comportamentul politic de tip second-hand.
Acest tip de comportament politic se manifestă printr-o imitaţie copilărească, identică prestaţiei unui mim într-un compartiment de tren, a acţiunilor şi mesajelor, prin care un alt politician a avut succes. Ea este însoţită de asemenea şi de o identificare forţată şi asumată cu imaginea acelui politician, toate acestea datorându-se unui evident vid de idei şi de obiective politice proprii.
Rezultatul conduitei infantile de care vorbim este întotdeauna constant, şi anume eşecul penibil ce însoţeşte acest tip de prestaţie. E ca şi cum Boc ar încerca să îmbrace costumul de vânătoare al lui Adrian Năstase! Urmarea ar fi evidentă pentru oricine, costumul ar fi luat şi aruncat în maşina de spălat de tovarăşii vânătorului cu termopane, fără ca nimeni să bănuiască că înauntru zace un suflet mic, dar curat… cel puţin pe ici, pe colo!
Gustul amar şi coclit al penibilului a fost savurat de altfel de Sorin Oprescu, ce a încercat să ţină cărarea marinarului, de un Geoană măscărindu-l pe Obama sau de Hrebenciucul rozaliu, care a degenerat într-un Machiavelli perpelit la flacăra violet. Acestor figuri penibile li se alătură şi edilul şef al Iaşului, care vineri a reuşit, printr-o jalnică prestaţie, să nedumerească pe toată lumea şi mai mult ca sigur şi pe el însuşi.
Domnul Primar a pornit la lupta cea mare cu ,, jurnaliştii, oamenii de afaceri, oamenii politici ” pentru că ,, fac sesizări la DNA… doresc răul fotbalului ieşean… şi cred că lumea începe şi se sfârşeşte cu dânşii ”. În logica insinuărilor vremelnicului locatar din Palatul Roznovanu, ar fi putut fi adăugaţi şi procurorii, poliţiştii sau porumbeii din Piaţa Unirii.
În loc să fie preocupat de soarta ieşenilor, care sunt batjocoriţi de canaliile de EON gaz şi electricitate, dumnealui face pe jignitul şi vrea război cu mogulii de Iaşi. Că aşa a văzut el că rezolvă Băsescu problemele!
Ia să le fi ridicat autorizaţia de funcţionare regiilor de mai sus, care colcăie de puturoşi şi nesimţiţi, oare cum s-ar fi raportat la el votanţii dumnealui din cartierele năpăstuite? Să le fi făcut un şanţ în jurul sediilor lor luxoase şi să-i fi obligat să-şi parcheze limuzinele la un kilometru de birouri, să-i fi obligat să clefăie cu pantofii lor prin zoaie sau nămoluri în drum spre locul lor de muncă. Şi să le asfalteze tranşeele când s-or apuca şi regiile lui peşte prăjit să dea electricitate şi gaz la amărâţii care fac ţurţuri în casele lor, pe întuneric şi la – 20 de grade afară.
În loc să se burice la cei care au şi alte păreri şi îi cer socoteală, mai degrabă ar lua la şuturi adunătura de dolofănei care îi zâmbesc cu ochii umezi în fiecare dimineaţă şi sunt plătiţi cu mii de lei ca să se orgasmeze la orice vorbă de duh a şefului. Poate s-ar debloca şi milioanele de euro nerambursabile, care zac în aşteptarea unor proiecte ale Primăriei.
Că aşa-i mai nou moda în România! Când iei la întrebări un politician, de ce nu-şi face datoria pentru care a fost ales, şi se ocupă de tot felul de prostii, îmbracă haina de martir şi porneşte jihadul cu mogulii, politicienii, ziariştii, pensionarii sau controlorii de bilete!
În loc să-i fie ruşine de alegători şi să-l doară de soarta lor, musiu schingiuieşte limba română pe la conferinţe de presă, în războaiele lui de second hand. Iar de la primăvară, o să scuipe cojile de seminţe din înaltul Tribunei zero a stadionului ,, Emil Alexandrescu “, în capul celor care iarna fac cuie de frig la domiciliu iar vara îşi răsfaţă plămânii inhalând praf în centrul istoric al oraşului.

Ceea ce nu reuşeşte să înţeleagă edilul Iaşului este că nu vei putea niciodată să te joci de-a patronul de club pe banii contribuabilului şi să mai fii şi victimă politică, atunci când eşti luat la întrebări de Parchet.
Nu înţelege şi nici nu va înţelege că ceea ce a făcut el de-a lungul anilor cu echipa de fotbal este o porcărie, din nişte motive extrem de simple. Domnul primar nu este o persoană care poate înţelege sau asimila concepte cum ar fi: responsabilitate socială, bun simţ economic sau priorităţi reale ale unei comunităţi.
Responsabilitatea socială se manifestă prin grija de a nu risipi banii din taxele locale, strânşi cu greu de la cetăţenii amărâţi, ce plătesc aceşti bani cu speranţa ca viaţa în oraşul lor să devină mai confortabilă.
Bunul simţ economic spune că o activitate de acest gen ar trebui să se autofinanţeze, dacă este condusă cu competenţă, sau să fie suportată de o afacere privată, dacă acesteia îi dă mâna să suporte pe banii ei fiţele sau damblalele patronului. Nu cred că e normal ca cetăţeanul contribuabil să citească prin ziare de aventurile vreunui fotbalist beţiv, ce este fugărit prin crâşme de către poliţie şi salvat de la bulău de primar, mai ales când fotbalistul este plătit din banii publici.
Priorităţile reale ale unei comunităţi se referă la infrastructură, servicii şi la creşterea permanentă a gradului de confort urban şi nu la întreţinerea unei echipe de fotbal. Când ne referim la sport, acesta este într-adevăr o prioritate pentru sănătatea unei comunităţi având în vedere reducerea ulterioară a cheltuielilor medicale.
Dar prioritar pentru Iaşi nu este fotbalul de divizia A, ci practicarea sportului de masă. Din cele câteva milioane de euro anual risipite aiurea şi fără nici un rezultat, câte terenuri de tenis, fotbal ,handbal sau volei ar putea fi construite? Câte piscine acoperite sau descoperite, câte săli de sport sau piste de atletism ar putea fi ridicate pentru ca locuitorii acestui oraş să poată practica sportul ca plăcere, distracţie sau întreţinere.
Domnul Nichita, de-a lungul traseului său personal şi profesional, a fost însoţit de frustrarea cumplită pentru dânsul, că nu a fost un fotbalist la care românul să caşte gura, ca la vreo vedetă judeţeană. Deşi a ajuns neaşteptat de sus pe scara socială datorită ambiţiei, relaţionărilor eficiente, a orientării inspirate precum şi a trădărilor judicioase, domnul primar poartă în tolbă, precum alţii bastonul de mareşal, convingerea că dacă ar fi avut un dram de noroc ar fi fost un fotbaliator mai bun ca Piţurcă sau Dănuţ Lupu.
Domnul primar a simţit gustul borcanului cu miere al echipei de fotbal, încă de pe vremea când, în calitatea sa de şef al Regiei Publice de Apă şi Canal, a reuşit, pe banii contribuabilului ieşean evident, să devină principalul sponsor al echipei. Loja VIP-urilor, privirile umede ale celor din ,, fenomen”, şedinţele tehnico tactice, precum şi şpriţurile de după cu fotbaliştii, au devenit un drog la care dl.Nechita a înţeles să nu renunţe nici când a devenit primar.
Odată ajuns în funcţia de mai sus, pentru edilul vechii cetăţi culturale a României, prioritatea zero a oraşului a devenit echipa de fotbal Poli Iaşi. Ego-ul fotbalistic frustrat, dublat de un meschin calcul electoral au făcut ca anual, bugetul echipei de fotbal să fie alimentat cu milioane de euro din încasările bugetare ieşene.
Faptul că drumurile sunt mizerabile, tramvaiele sunt vechi, Bahluiul este împuţit sunt ghinioane citadine. Faptul că Teatrul este în ruine, Filarmonica se prăbuşeşte iar drumul de centură e un vis frumos, va fi contracarat de afirmaţia dumnealui cum că nu ţin de el, poate din fericire pentru viitor. Dar că în al doilea oraş al ţării, în anul de graţie 2010, dacă vrei să faci o baie într-o piscină rezonabilă trebuie să te duci până în Vaslui, aşa ceva nu este posibil!
Deşi s-a scos în afara legii practica sponsorizării echipelor de fotbal din banii publici, domnul primar s-a considerat încă o dată mai dăştept decât toţi. Aburelile cu fundaţia sportului ieşean, de unde 99,99 % din bani se duc la Bâlbă & Co, ţine doar în cazul în care ai tăi sunt la putere cu tupeu sau în cazul în care la Parchet ar fi vreo adunătură de handicapaţi. Cum nici una din aceste condiţii nu este îndeplinită, pentru domnul primar se strânge laţul, oricât ar zbiera ca din gură de şarpe că este atacat politic! Deşi valul e al dracului de mare şi se apropie vijelios, primarele nostru se dă în bărci fără vreun stress sau grijă pentru soarta dumisale. În curând va simţi pe pielea lui cât costă parcarea de la Traian sau codoşeala cu serviciile, deşi acum e mai deştept ca niciodată şi face politichie naţională pe la Bucureşti.
Iar cum isteţimea bubuie, în pauzele de politică primarele nostru se înghesuie pe televiziunile de sport, la concurenţă cu Borcea, Turcu, Mititelu sau Berbecali, cu excepţia amănuntului esenţial că aceşti domni penibili îşi exhibă tâmpenia pe banii lor şi nu pe cei publici. Măcar aceştia au avut bunul simţ să fure aceşti bani de la stat în mod legal, înainte de a-i risipi pe măsura inteligenţei lor.

Mai deunăzi, aflarăm de la distinsa doamnă Geoană, poreclită ,,Mihaela dragostea mea”, cum că ghinionul, deja legendar al bărbăţelului dânsei, fuse de data asta provocat de atacurile energetice ale pedeleilor.
,,Cred că a fost atacat energetic foarte mult, erau chiar în sală oameni care lucrau la acest lucru. Nu ştiu daca e o teorie sau alta, dar era pur si simplu paralizat, n-a fost tot timpul, au fost anumite bucăţi, care erau probabil decisive. Cred eu, e o părere personală. Cred că el le-a simţit atunci. Vreau să spun că am simţit foarte mult eu personal, nu aveam energie, nu mă puteam concentra, nu puteam face lucruri, nu eram eu.” Iată deci, că Hrebenciucul Rozaliu are dreptate şi că atacul de psiho-pu-pu este confirmat de încă un membru al echipei electorale.
Vampirul energetic din Cotroceni era renumit până de curând prin efectul de epuizare fizică şi intelectuală pe care îl producea asupra femeilor ce îl înconjurau, dar se pare că puterile lui sunt aidoma viruşilor, care se transformă de la o zi la alta. Iată că, până la urmă, monstrul par-anormal şi echipa lui de manipulatori de unde cerebrale l-au atacat frontal pe Mirciulică, iar acesta, deşi îşi asigurase sprijinul financiar, politic şi media necesar pentru victorie, a fost luat prin surprindere şi a clacat.
Surse ascunse din preajma babei Georgeta Floarea şi a doamnei Marinela, văzătoarea în cristale de la OTV, ne-au mărturisit că preşedintele pesedist nu a fost la prima agresiune suportată. Primul atac de acest fel a fost suportat de Mirciulică atunci când într-o conferinţă de presă, întrebat fiind câţi ofiţeri de securitate mai sunt printre politicieni, a răspuns năuc: ,,Nu ştiu câţi mai suntem!”. Şamanul Costică Păstrăv din Bolintinul de Vale ne-a confirmat că atacurile au început să se repete din ce în ce mai des, cu aproape orice ocazie în care preşedintele Geoană deschidea gura în public. Misterioasele persoane, ce apar discret la fiecare conferinţă de presă a pesedeilor, au reuşit prin manipulare cerebrală să transforme întreaga conducere a partidului, în frunte cu Geoană, Vanghelie şi compania, în nişte veritabili atleţi ai gafelor.
Iar dacă pe unii, mizerabilul atac i-a tranformat în proşti, altora le-a modificat comportamentul. De exemplu, cum ar fi putut altfel baronul Ganea să se pună pe pipăit bulanele Mihaelei în transmisiune directă? Sau pe aceasta, să se apuce de rujat ca o tută de cartier în faţa discotecii, în pauza vestitei confruntării, de îl adusese pe săracul Johannis în preajma leşinului.
Se pare că toate aceste manevre de sabotaj psihic şi învăluire cerebrală au culminat în seara confruntării cu un adevărat masacru, în care Geoană a fost perpelit cu flacăra violet ca un porc în seara Ignatului. Şi cum e bine cunoscută tradiţia mioritico-pesedistă ca după sacrificare să se întindă o masă mare şi bogată cu toate cele, în curând vom avea Congresul PSD, unde se va face Pomana Prostului. La aceasta, vom vedea care din gospodarii pesedişti vor duce acasă slana şi cârnaţii, care lebărul sau sângeretele şi care din ei va ronţăi din urechile lui Mirciulică.
În răstimp ce în opoziţie se face Pomana Prostului, la putere se fredonează cu entuziasm cunoscutul şlagăr: Criza merge înainte, dar Băsescu-i preşedinte! Iar ,,El lider maximo”, vânătorul de moguli ce nu cunoaşte odihna, acţionează! Doar nu degeaba l-am ales la cârma ţării, aşa că la preacucernica dreaptă a lui Boc l-a postat pe apărătorul valorilor familiale, cunoscut sub numele de Vlădescu, sau finanţistul cu Maseratti.
Acesta, deşi nu demult defilase în straie liberale, a demonstrat că s-a obişnuit repede cu tunica pedelistă, luând măsuri energice în vederea combaterii crizei financiare. Prima lui măsură a demonstrat determinarea energică, în vederea asigurării condiţiilor propice de mediatizare a bătăliei purtate cu monetarul insuficient.
Astfel, domnul Andrei Gheorghe, zis şi ,,Moartea ratingului” a fost adus să gestioneze comunicarea cu contribuabilii, după principiul ţăranului care îşi duce gloaba la târg nu ca să o vândă ci ca să o facă de ruşine. Deşi, conform spuselor domnului ministru, celebra achiziţie era după trei zile de muncă ,,muci”, locul dl. Gheorghe este asigurat. Dacă vreodată Preşedintele va dori să remanieze oleacă Guvernul, începând chiar cu premierul, nu va trebui să facă altceva decât să organizeze o dezbatere finanţistă cu Gheorghe amfitrion, avându-l ca invitat pe premier. Emisiunea se va desfăsura pe o scenă de minim 15 metri înălţime, prevăzută cu scări eliptice şi înguste. Cu siguranţă a doua oară nu îi va scăpa!
Cadrul muzical al sechestrărilor şi blocărilor de conturi, cu care micul întreprinzător va fi ajutat de Finanţe să trecă criza, va fi asigurat de Dan Bitman, ales pesemne în urma interpretării deosebit de sugestive a hitul-ui ,,Ţi-am luat şi ultimul inel!”.
Români, dormiţi liniştiţi! Guvernul Boc veghează pentru voi, doar că la sfârşitul viselor, îngerii ce vă veghează o să vă dea fluturi de foame în stomac!

Români, feriţi-vă de canalele de ştiri! Cine crede că lăsatul televizorului să meargă în gol nu este periculos, se înşeală amarnic! Tânguitul şi plânsetele reporterilor, crainicilor şi analiştilor induc o stare de angoasă, ce ar putea să justifice multe din prostiile făcute de noi în ultimele zile. Asta dacă am fi dispuşi să ne supunem unei autoanalize, lucru pe care îndeobşte nu îl facem!
E mult mai uşor să ascultăm de alţii! De ce să ne chinuim cu evaluarea faptelor noastre? De ce să judecăm noi înşine?! Să lăsam mai bine pe alţii să ne spună cum ne simţim şi ce păreri avem! Sunt mult mai calificaţi decât noi pentru asta! Doar o fac în fiecare zi!
,,- Să-i dăm legătura lui Raluca, care se află la Institutul de Meteorologie. Ştie mai multe despre ce ne aşteaptă zilele următoare!
-Stimaţi telespectatori, vremea bună de până acum, cu 10 grade peste zero în toată ţara, deşi cam caldă pentru începutul lui Ianuarie, se va transforma de mâine într-un ger cumplit. Rugăm telespectatorii să nu se panicheze, dar este bine ca fiecare dintre noi să-şi verifice sistemele de încălzire şi să-şi umple cămările. De mâine doctorii ne recomandă să nu ieşim din casă decât foarte bine îmbrăcaţi şi cu căciuli groase, deoarece vântul ar putea să bată cu 60 km pe or, iar temperaturile ar putea coborî până la -11 grade C. Gerul va lovi România cumplit, dar noi vom fi alături de dvs. şi vă vom ţine la curent cu evenimentele. Mulţumesc Andreea, ai legătura.”

,, -Bună seara dragi telespectatori, transmitem în direct de la Balc, cu ocazia tradiţionalei vânători de mistreţi. Ieri seară au aterizat oaspeţi de seamă din elita personalităţilor economice şi diplomatice mondiale. După ce au petrecut o seară tipic românească, cu bucate tradiţionale şi urători din satele învecinate care i-au făcut pe înalţii oaspeţi să savureze frumoasele datini româneşti, azi dimineaţă, după o binemeritată odihnă şi un mic dejun de lucru, vizitatorii s-au deplasat spre rezervaţie. Din standurile special amenajate de către organizatori, importanţii oaspeţi au reuşit să doboare 182 de mistreţi. Domnule Ţiriac, de ce aşa puţini? Anul trecut au fost peste 280 de trofee, să-şi fi pierdut vânătorii îndemânarea?
-Nu drăguţă! Anul trecut am avut la dispoziţie un domeniu de 1600 de ha, în care am investit enorm, dar din câte poate aţi aflat, anul acesta am fost nevoiţi să ne restrângem la un areal de doar 170 de hectare. Ţinând cont că în fiecare an am adus în ţară posibili investitori de miliarde de euro, aşa au ştiut unii să îmi mulţumească! Unii nu vor să înţeleagă că vânătoarea este doar un pretext pentru a aduce şi a pune la dispoziţia poporului român a unei adevărate creme a oamenilor de afaceri, care, după experienţele trăite aici, vor întoarce acestei ţări înmiit din cât au primit.
-Iată, stimaţi telespectatori, un lucru la care cei în cauză ar fi bine să mediteze mai adânc. Vă mulţumim, domnule Ţiriac pentru ceea ce faceţi şi vă asigurăm că noi împreună cu telespectatorii suntem alături de dvs! Melania, ai legătura.”

,,-Dragi telespectatori, întrerupem emisiunea pentru a da legătura lui Cătălin care se află la spitalul de boli infecţioase, unde mii de români stau la cozi pentru a se vaccina. Cătălin ne va spune mai multe!
–Bună seara! Începând cu această dimineaţ,ă mii şi mii de români stau la cozi pentru a-şi primii vaccinul care poate să îi ferească de moarte. Aici s-a deschis deja al doilea centru de vaccinare, unde însuşi dl.dr. Streinu Cercel lucrează cot la cot cu medicii şi asistentele, pentru a ajuta puhoiul de oameni ce se revarsă în aşteptarea vaccinului salvator. Domnul Primar General Oprescu a anunţat astăz,i într-o conferinţă de presă, că mâine se vor mai deschide 10 centre de vaccinare în spitalele ce ţin de Primăria Capitalei. Dacă a fost prea târziu pentru regretatul actor de la a cărui înmormântare am transmis ieri, poate nu va fi prea târziu pentru aceşti oameni! Stăm de vorbă cu unul dintre cei care sunt aici de azi dimineaţă. De ce vreţi să faceţi vaccinul?
-Pentru că îmi e frică de boală, să nu mor! Da ce, lu’ matale nu ţi-e frică dă moarte?
-Iată un cetăţean responsabil, stimaţi telespectatori! Sperăm ca toţi cei care ne privesc să nu uite că viaţa noastră şi a celor dragi este cea mai importantă! Noi vom fi alături de dvs. şi vă vom susţine în direct.Corina, ai legătura!

Erau vremuri când aşteptam gerul şi zăpezile din ianuarie pentru oameni de zăpadă şi săniuş. Astăzi, un medic şi un analist ne spun cum ne vom simţi la -11 grade C.
Altădată, dacă nişte burtoşi căcăcioşi intraţi în andropauză trăgeau cu puşca în nişte mistreţi goniţi prin faţa fotoliilor din locaşurile de tir, primeau un şut în dos de la adevăraţii vânători şi un şuvoi de flegme de la popor. Astăzi e binefacere de ţară, şi avem care de reportaje la venire şi la plecare.
Dintr-o gripă, cu mortalitatea de douăzeci de ori mai mică decât gripa obişnuită, s-a făcut o epidemie mai rea decât aceea din 1918, când au murit 20 de milioane în Europa. S-au trecut toţi morţii de diabet, insuficienţă respiratorie, cardiaci sau de cancer în metastază, care au strănutat înainte de a-şi da obştescul sfărşit, la victime ale pandemiei.
Din câte ştim, din alcool şi tutun se moare oleacă mai mult decât din gripă, dar nu vedem mii de români încolonaţi să scape de ele. Diferenţa e că la alcool şi tutun, românul moare după ce plăteşte accizele, pe când preţul vaccinului e taxă suplimentară, ce-ţi permite să mori, sănătos şi fără gripă.

La cumpăna dintre ani, conform unui clişeu adorat de reporterii TV, preşedintele Băsescu a fost colindat de TVR şi îndemnat să iubească şi postul naţional de televiziune. Bănuim că acest apel i-a fost făcut pentru că se află în proaspăta sa calitate de preşedinte al tuturor românilor, după propria-i afirmaţie, şi pentru că ocupă un scaun al cărui titular ar trebui să fie un factor de coagulare şi echilibru a unei societăţi profund divizate, după un an de circuri electorale şi manipulări grosolane.
Dacă în ţara aceasta au mai rămas naivi care cred în promisiunea acestuia de a fi preşedintele tuturor românilor, de Revelion cred că le-a trecut. Preşedintele ne-a transmis că o să calce pe la postul contribuabililor, când actualul director general, dl. Sasu, fost prieten şi coleg de-al dânsului, va fi dat afară, iar în acest post va veni o persoană după pofta inimii sale.
Acestă nouă hachiţă se înscrie dealtfel în logica acţiunilor sale de după realegerea sa din 6 Decembrie. După cea mai proastă prestaţie economică a unui guvern din perioada postrevoluţionară, după căderea lui în Parlament, guvernul Boc redivivus ne este livrat acum ca panaceu universal, ca maximumul de competenţă ce poate fi scremut din PDL.
,,Să omorâm capra vecinului” a devenit stilul actual de conducere al acestei ţări, marcă înregistrată Băsescu, în care poporul trebuie să se războiască cu Parlamentul, cu mogulii, cu profesorii, cu funcţionarii publici, cu pensionarii cu salarii mari şi cu cine mai descoperă strategii mocirloşi din dealul Cotrocenilor că ar mai trebui luptat.
Programul prezidenţial de guvernare, ambalat în ,,reformă a statului”, este de fapt o luptă de cucerire a Parlamentului şi de transformare a acestuia într-o masă de manevră supusă. Dacă de mâine parlamentarii fac ciocul mic şi laba căuş, poporul o să fie surprins pe moment că modificarea numărului de parlamentari nu mai este o măsură chiar atât de urgentă, mai ales că incumbă multă muncă în schimbarea Constituţiei.
Astfel că, până la schimbarea Constituţiei şi moartea căprioarei, mă scuzaţi… a crizei am vrut să spun, reforma statului a fost luată de jos în sus cu gesturi mici şi precise de bijutier, cu o grijă şi o cumpănire care să garanteze viitoarea propăşire generală.
Primul pas de reformă a fost schimbarea canalelor de comunicare media cu electoratul prietenos. Dacă până acum preşedintele şi primul ministrul se adresau ţării de la TVR, Pro Tv, Realitatea sau Antene, din înălţimea unor ratinguri majore, acum mesajele de mare importanţă pentru ţară vin de la B1TV, imediat după emisiunea Monicăi Columbeanu. Opţiuni alternative ar mai fi OTV-ul, unde zicerile responsabile ar fi uşor înghesuite între un paranormal şi o vrăjitoare sau de la trustul Etno şi Taraf TV, unde un discurs prezidenţial punctează în mod judicios creaţiile artistice ale unor artişti ce au adoptat un ,, nom de guerre” pe placul electoratului, cum ar fi: Minune, Copilul de aur, Salam sau Vijelie.
Acum că problema corelării mesajelor cu canalele potrivite s-a rezolvat, următorul pas a fost reforma oamenilor din punctele esenţiale ale activităţii statului.
Alegerea în fruntea Ministerului Finanţelor a d-lui Vlădescu a fost logică din moment ce reprezentarea lui automobilistică nu aruncă în derizoriu imaginea ministrului pedelist, titularul de post conducând un Maseratti. Faptul că neştiind de unde se deschide calculatorul reprezintă un prilej de mîndrie pentru dl. ministru, este compensat de capacitatea acestuia de a-şi seduce electoratul, începând chiar cu propria fină.
Noul ministru al Educaţiei trece primul test esenţial în înalta sa funcţie, conduce un Jaguar. Acesta ştie să calculeze viteza pumnului prezidenţial şi semnează fără stresuri imediat după instalare reducerea cu 15.000 a posturilor de profesori, confirmând astfel viitorul strălucit al educaţiei în actualul regim.
După strălucitul succes electoral al lui EBA de anul trecut, o nouă beizadea din os pedelist îşi va lua zborul către culmi, decolând din crâşmele de pe Dorobanţi. Se vor găsi destui deontologi care să ne explice că varianta cu tânărul Honorius este mai bună pentru ţară dacă nu vrem să îl enervăm pe dl. Prigoană, ce ar putea să ne pedepsească cu irefutabila-i consoartă.
Printre beizadele şi papagali afectaţi, făcuţi miniştri în ritmuri de manea, reforma a luat-o pâş, pâş, la drum. După tovarăşii ei de drum, cred că la capătul acestuia se va găsi o Românie în care dacă vrei să intri, va trebui să-i saluţi primul ministru după deja clasica formulă: Săru-mâna doamna Udrea!